Te caut tăcut printre stele,
Mă adâncesc în dulcea lor sclipire.
Dar nu acolo eşti o, Doamne
Ci mai aproape vii de mine.
Te caut prin păduri ce murmur
În adierea vântului de toamnă.
Printre izvoare ce cobor la vale,
Simţind cum glasul Tău mă cheamă.
Şi printre flori mă uit alene.
Iar în culoarea lor armonioasă,
Caut un chip ce sufletul îmi odihneste
Şi calea spre lumină îmi pregăteşte.
Te caut printre stele şi-n natură
Şi ştiu că pretutindeni eşti în toate.
Dar te găsesc atât de aproape Doamne
În sufletu-mi ce tinde către zări înalte.
Şi acolo unde locuieşti aduci lumina,
Spălând păcatele ce aspru m-au rănit.
Tu mângâi, bucuri, aduci uşurare
Şi faci în suflet Raiul pe pămant.
