miercuri, 18 iunie 2008

NĂDEJDE



Cînd ispita-mi dă târcoale,
Eu cad atîta de uşor
La glasul cuvintelor amăgitoare,
Ce la ureche mi le şopteşte încetişor.

Când şoapta vicleanului pătrunde
În inima-mi goală, depărtată de Dumnezeu,
În sufletu-mi pustiu se ascunde,
Şi-ncepe să rodească tot ce-i rău.

Amintiri pline de păcat se încâlcesc în minte.
Lumina Harului m-a părasit.
Şi vin plăcerile de mai înainte,
Cu care şi acum,ca şi odinioară eu m-am învoit.

Şi-n jocul relelor de mai înainte,
M-am prins şi iarăşi m-am robit.
Conştiinţa incă trează, mă judecă fiebinte.
Dar in plasa demonului, prea rău m-am incâlcit.

Lipsit de dragoste şi de dreptate,
Caut numai binele propriului meu eu.
Mă izolez de oameni, mă însoţesc cu păcate
Şi ajung un om în lume fără Dumnezeu.

Hai suflete te scutură , te spală
Şi strigă la Stăpânul, la Iisus.
Căci El pe cel ce bate, nu îl lasă afară.
Îl iartă şi-l primeşte în Ţara cea de sus.

Nu, nu-i târziu să te întorci la Tatăl.
Ridică-te de unde ai căzut.
Căci El e milă şi iubire şi îndurare.
Şi El te vrea că te-a iubit atât de mult.

AMIN.


marți, 17 iunie 2008

RUGĂ

Din întunericul pierzării,
Din lumea cea plină de patimi

Şi din adîncul uitării,
Răsari ca un soare al mîntuirii
Stăpâna vieţii mele.

Şi darul binecuvintării tale,
Se revarsă peste lumea adormită
Ca picăturile de ploaie.
Şi inimi împietrite moaie
Nădejdea mântuirii mele.

Tu eşti zorile ce aduc lumina vieţii
Tu lumea întregă ocroteşti.
Pe tine din vechime te-au cântat poeţii,
Cu inima fierbinte-n ajutor te cheamă drepţii
Maica Domnului Ceresc.

În fiecare ceas toţi te rugăm fierbinte,
Ajută-ne, ca de astăzi înainte,
Să facem voia Celui care s-a jertfit
Ca să ne scape din iadul cel cumplit,
Să fim în veci cu Fiul tău iubit.
Amin.

luni, 16 iunie 2008

ÎNDEMN

Fecioară sunt, dar candela mi-e stinsă.
Şi untdelemn nu am, că nu m-am îngrijit.
Şi iată ca la miezul nopţii, va veni strigare:
-Stăpînul e la uşă, a venit !

Cum vei justifica atuncea suflete
Trîndăvia şi nepăsarea ta,
Cînd Impăratul creştinilor îţi va cere
Socoteala faptelor şi te va judeca.

Ce tremur, cîta frică va cuprinde
Atunci întreg cugetul tău.
Pîrât vei fi de duşmanii demoni,
Iar sufletul va fi trimis la bine sau la rău.

Fecioară sunt şi candela mi-e stinsă.
Ai adormit o suflete acum
Cind masa-i pregatită
Şi Stăpînul va veni la nuntă.

El îţi pregăteşte un ceresc palat.
În mareai bunătate îl zideşte,
Îl înfrumuseţează şi-l impodobeşte,
Depune trudă şi iubire pentru tine.

Dar tu o suflete,
De ce eşti indărătnic şi înverşunat
Şi refuzi cu hotărîre,
Darul său, cerescul tău palat ?

Primeşti cu bucurie, tot ce-ţi oferă,

Demonii, care-ţi prind sufletul
Cu lucruri trecătoare şi înşelăciuni
Care se prefac in fum.

Fecioară sunt, dar candela mi-e stinsă.
Şi Mirele încă n-a sosit.
Mi-a dat răgaz de pocainţă,
Că de nuntă oricînd, El este pregătit.

Haideţi de astăzi, bun început să punem.
Şi candela cu untdelemn s-o pregătim.
Căci într-o zi, îngerul din trîmbiţă va răsuna,
Iar Domnul Slavei întreaga omenire o va judeca.