joi, 11 septembrie 2008

VINE TOAMNA

Vine toamna peste sufletul meu.
Darurile Tale nu le-am inmultit,
Ci am slujit doar celui rau.
Am ingropat talantii-n lenea mea,

Uitind ca la sfirsit de toate ma vei intreba?
Si vine toamana fara roada-n viata mea.
Ce am facut cu timpul ce mi-ai dat?
L-am cheltuit cu patimi si nepasarea
Cad anii mei ca frunzele din pom,
Prin tot ce rau si prin pacat,
Am necinstit demnitatea mea de om.
Hai suflete te scoala din amortire si pacat!
Caci ingerul din trimbita n-a rasunat.
Ne mai rabda Stapinul, indura rautatea.
Dar pina cind mai iarta nedreptatea?


AMIN

SPRE TOAMNĂ




Spre toamnă este sufletul meu.
Şi mă întreb de ce atâta timp am aşteptat să te găsesc şi-atâta am ingropat din darurile ce mi-ai dat ca să-nmulţesc.
Te-am cunoscut din copilărie, dar din ruşine nu am spus nimic din tot ce am citit şi mi-ai descoperit în bunătatea ta.
Am stat nepăsător în viaţă, uitând că într-o zi de toate mă vei întreba.
Acum spre toamnă este sufletului meu.
Viaţa s-a scurs ca un vis, iar eu încă stau în amorţire, înclinând spre rău.
Şi trec pe lîngă mine oameni care puţin L-au cunoscut.
Dar lucrează pentru suflet, mult mai mult cu dragostea de început.

Să ne trezim că încă nu sîntem la asfinţit.
Mai e lumină-n lume şi timpul nu-i sfârşit.
M-ai sînt duhovnici buni ce ştiu să îşi conducă turma.
M-ai sînt şi oameni drepţi ce pentru lume se roagă întruna.
Şi Domnul ne mai rabdă dar pînă cînd, că răutatea se-nmulţeşte.
Mai iartă dar noi facem păcate mari fărădelege.
Să ne-ascultăm conştiinţa ce-i treaz judecător
Să ne întoarcem cu smerenie, cerînd iertare Scumpului Mîntuitor.AMIN


miercuri, 10 septembrie 2008

STRIGAT



Cum de mai poţi iubi un om ca mine

Care trăieşte zilnic în patimi de ocară.

Cum poţi ca sa mai ierţi faptura-ţi

Ce-ţi calcă a Ta poruncă iară, iară.


Imbătată de lume, de trup şi de ispite,

Te vinde pentru a cîta oară, Stăpîne Preaiubite.

Mai are puţină vreme de trai pe acest pămînt.

Şi uită repede că mîine, casa îi va fi mormînt.


Sărmane suflete nesimţitor, ai îngheţat,

Tocmai cînd vremea e sa pleci la Marele Împărat.

Ce-o să-i răspunzi cînd te va întreba

De ce ţi-ai petrecut în nepăsare viaţa ta.


Trezeşte-te din amorţire, hai scoală nu mai sta.

Vezi, ce poţi face azi, că mîine poate vei pleca.

Te roagă, te căieşte, că viaţa trece ca un vis,

Fă fapte bune, priveghează, ca să ajungi în paradis.

AMIN